xD Viitorul- Prezentul necunoscut

Mi-am luat în mâini viitorul şi l-am priviit cum creste şi cum se dezvoltă . Am deschis o cutie cu cele mai îndrăzneţe vise şi idealuri şi am privit cum lumina speranţei este mai puternică . Am făcut asta pentru că am voie . Suntem intr-o lume plină de păpuşari şi păpuşi care vor rămâne încâlciţi tot restul vieţii lor . însă eu nu vreau să fiu aşa . Mi-am tăiat cât am putut sforile şi am renunţat la orice m-ar putea controla . Pentru că viitorul e al meu şi numai al meu . Nu îl împart cu nimeni . Nu trebuie să îl împart cu nimeni . Mi-am înfipt viitorul în bazele clădirilor pe care le-am făcut în trecut . şi aşa va rămâne . Vreau să iau viaţa de la început , dar totuşi nu vreau . Asta ar însemna să reclădesc din nou acele clădiri . îmi vreau copilăria , dar nu vreau să văd cum se prăbuşesc clădirile mele . Nu pot permite una că asta . Ar însemna să o iau totul de la început pentru câţiva ani de copilărie .. Pot fii` copil şi acum . S-a pierdut jumătate din magie şi farmec , dar pot folosi cealaltă jumătate , pe care o s-o pierd şi pe ea curând . Dar nu e prea târziu . Viitorul mă aşteaptă . şi trebuie să merg înainte , nu să dau înapoi , chiar dacă clipele acelea erau prea frumoase . Drumul vieţii merge înainte . Nu mă pot întoarce . E imposibil . Porţile s-au închis în spatele meu . Vor fi deschise pentru alţii , dar nu pentru mine . Doar porţile din faţa mea mai sunt deschise . Am să merg până la ultima poartă . Chiar dacă am să sufăr când îmi pierd şi ultima picătură de magie e copilăriei . Tot ce pierdem , pierdem pentru totdeauna . însă am muncit că să tai cât de cât sforile păpuşarului , şi nu voi uita asta . Am trăit copilăria . Dar nu mi-a ajuns . Dar aşa e viaţa . Acum ori niciodată ..